„Respiră și schimbă”

(da, e un blog – dar nu despre succes. E despre supraviețuire)
Nu m-am trezit într-o zi brusc iluminată. Nu mi-am dat demisia cu fluturi în stomac și nici nu am descoperit vreo chemare tainică. Am obosit. Asta a fost tot.
Am obosit să alerg. Să fiu mereu disponibilă, atentă, competentă. Să mă adaptez mereu, chiar și când nu mai știam pentru cine. Așa că am făcut ce nu se face:
am respirat.
Și din respirația aia s-a născut o întrebare simplă: dacă n-aș mai fi cine sunt, cine aș fi?
Răspunsul? Încă se scrie. În fiecare zi.
Aici, pe blogul ăsta, adun firimituri din drum: gânduri despre muncă, despre frici, despre începuturi care se simt mai degrabă ca sfârșituri.
Scriu pentru că am fost acolo – în burnout, în confuzie, în „nu știu ce să fac cu viața mea”.
Scriu pentru cei care nu mai vor să dea bine, ci să le fie bine.
Uneori vei găsi articole despre carieră. Alteori, fragmente dintr-un jurnal personal.
Mai scriu și despre Hera, câinele care știe exact când e timpul să plecăm din oraș. Despre rulotă. Despre weekendurile în care nu avem nimic planificat, dar trăim. Despre „viața aia mică” pe care n-o postezi, dar o simți.
„Respiră și schimbă” nu e un blog cu soluții. E o pauză. Și dacă vrei, e și un început.